In procesul de preventie si vindecare un rol important il are si alimentatia. O hrana necorespunzatoare, care nu are constituentii necesari si in cantitati insuficiente va frana procesul de vindecare sau va duce la aparitia plagilor cronice.
Alterarea statusului nutritional se produce prin doua mecanisme, unul legat de aportul insuficient de hrana iar celalalt prin hipermetabolism.
Denutritia se poate evalua prin pierderea in greutate de peste 5% intr-o luna sau peste 10% in 6 luni.
Primul lucru de care trebuie sa tinem seama este ca o persoana care este slabita va face un efort in momentul in care se va alimenta. Acesta este unul din motivele pentru care trebuie sa avem mai multe mese intr –o zi decat o persoana sanatoasa. Un numar optim este de 6 mese pe zi. Alte motive sunt cresterea apetitului si distribuirea uniforma a unui aport caloric optim.
In momentul in care dorim sa realizam masuri de preventie un aport caloric optim se situeaza in intervalul 1800 – 2000 kcal/j din care 12 – 13% trebuie sa provina din proteine.
In conditiile in care escara este deja instalata, in functie de stadiul acesteia, aportul caloric trebuie crescut. De exemplu pentru o persoana de greutate medie (60kg) acest interval este intre 2100-2700 kcal/j.
Un lucru foarte important si destul de greu de realizat este remotivarea pacientul, care nu intelege mereu de ce trebuie sa ia in greutate. Atfel trebuie discutat cu acesta pentru a i se gati mancarurile preferate dar care sa contina aportul caloric necesar conform celor scrise mai sus.
In cazul in care acesta nu doreste sau nu mai poate manca suficient se poate recurge la solutii speciale de hrana de tip NUTREN, FRESUBIN sau NUTRICIA (Danonne) cu ajutorul carora se poate suplimenta hrana zilnica sau hranii integral.
Tot in acest capitol intra si hidratarea. O hidratare corespunzatoare zilnica se face cu 1500-1800ml lichide. O metoda foarte simpla de a verifica acest aport este sa aveti 3 sticle cu apa (ceai, suc sau ce bea pacientul uzual) de 500ml si la sfarsitul zilei veti stii cat a consumat. Pacientii cooperanti, in permanenta, trebuie sa aiba la indemana o sticla de apa (sunt foate bune cele folosite de sportivi care au gura mica ce se poate debloca tragand cu buzele). In cazul celor necooperanti (B.Altzheimer, etc) este bine sa nu ii invitati sa bea sau sa ii intrebati daca le este sete, ci sa folositi o adresare imperativa. O gura de apa bauta regulat, chiar si cand nu are senzatia de sete face ca sa se ajunga foarte usor si fara efort la un nivel de hidratare corespunzator.
Puteti folosi divese tricuri pentru a ii convinge sa bea lichide: ceai indulcit, sirop, vitamine efervescente cu arome diverse, etc.
Pe langa acestea este bine sa asigurati un aport suplimentar de vitamine si minerale (Vitamina A, E, C, D, Zinc, Fier, Calciu). Vitamine din complexul B se administreaza numai in cazul in care nu exista afectiuni oncologice.